Imi place sa cred ca sunt poet. Nu sunt interesat de ce spun oamenii din jur. Fac ceea ce simt si incerc sa schimb metalitatile oamenilor deoarece majoritatea populatiei este spalata pe creier de mass-media. Talentele adevarate mor de foame in strada in timp ce scandurile se dau piese de mobilier. Hai sa deschidem ochii. Daca vrea cineva sa discute cu mine, sa lase mesaj si raspund. Pace.
luni, 11 iunie 2012
luni, 4 iunie 2012
Din cand in cand...
Din cand in cand atunci cand cant,
Imi vine-n gand , un gand nu tocmai sfant….
Si din gand in gand ajung din nou sa cant,
Cand cantand ajung sa plang…..in gand!!!!
Si ea il aude spunand, ca nu sunt,
Acel om despre care tot cant si curand,
O sa ma vada din nou plecand,
Ca sunt, aparent tanar dar totusi carunt.
Dar eu ma mut!!!
Plecand sus unde pot vedea cerul plangand,
Zambesc la nori iar ei culoare arantand,
Ma lasa intr-o balta albastra de sange zacand.
Destinule , destinule!!!cu mine esti crunt!!!
Du-te si lasa-ma cand din suflet cant !!
Oricand ma vezi, ma bati razand,
Fiecand zi, noapte sau gand.
Frumos om a fost el oarecand,
Il puteai vedea linistit fumand,
Si cateodata asa din gand in gand,
Inconjurat de oameni il vedeai scrumand.
Viata-I apartine dorintelor ei care crescand,
Din cand in gand, cu vorbe-n vant,
Vizibil cicatrici pe suflet nascand,
Doar din cand in cand.
Din gand in gand ajungi la el urcand,
Si pe un ton cald parca-l auzi zicand:
Va imbratisez, ne auzim curand !!
Dar rar, din cand in cand,
Pe usa groasa il mai vezi intrand.
Imi vine-n gand , un gand nu tocmai sfant….
Si din gand in gand ajung din nou sa cant,
Cand cantand ajung sa plang…..in gand!!!!
Si ea il aude spunand, ca nu sunt,
Acel om despre care tot cant si curand,
O sa ma vada din nou plecand,
Ca sunt, aparent tanar dar totusi carunt.
Dar eu ma mut!!!
Plecand sus unde pot vedea cerul plangand,
Zambesc la nori iar ei culoare arantand,
Ma lasa intr-o balta albastra de sange zacand.
Destinule , destinule!!!cu mine esti crunt!!!
Du-te si lasa-ma cand din suflet cant !!
Oricand ma vezi, ma bati razand,
Fiecand zi, noapte sau gand.
Frumos om a fost el oarecand,
Il puteai vedea linistit fumand,
Si cateodata asa din gand in gand,
Inconjurat de oameni il vedeai scrumand.
Viata-I apartine dorintelor ei care crescand,
Din cand in gand, cu vorbe-n vant,
Vizibil cicatrici pe suflet nascand,
Doar din cand in cand.
Din gand in gand ajungi la el urcand,
Si pe un ton cald parca-l auzi zicand:
Va imbratisez, ne auzim curand !!
Dar rar, din cand in cand,
Pe usa groasa il mai vezi intrand.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
